Lansăm o nouă serie de interviuri prin care dorim să prezentăm povești locale ale filantropiei. Scopul nostru este să facem cât mai ușor de înțeles și să apropiem filantropia și plăcerea acestuia oamenilor.

 

  1. Când ați început să donați, să fiți filantrop?

Am început deja când am fost elevă, atunci am observat diferențe sociale în societate și acest lucru m-a atins.

 

  1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră filantropia, donația? De ce ați sprijinit cauze comunitare?

Aș dori să menționez că a fost foarte important înființarea Fundației Comunitare. Echipa acestuia a cumulat acele grupuri, din care for evolua cauze comunitare. Astfel este vizibil pentru toată lumea că ce sprijină și cu ce. Asta a fost foarte important pentru mine. Se pare că oamenii au început să înțeleagă că sprijinirea unui proiect nu înseamnă doar sprijin financiar, că se poate ajuta un proiect în mai multe forme. Faptul că unele programe mobilizează atât de mulți oameni, îmi dă impuls. Îmi place să experimentez colaborarea, în special dacă o comunitate întreagă ajută educația, dezvoltarea și vindecarea unui copil.

 

  1. Cum a afectat donația pe viața dumneavoastră? Aveți o experiență sau o poveste specială?

Fiecare sprijin – chiar dacă este mic – generă totdeauna o schimbare în viața noastră. Este o experiență definitorie, când un copil se vindecă, sau viața ei devine mai bună și tu știi că ai avut o parte mică în procesul de a mișca lucrurile înainte.

 

  1. În opinia dumneavoastră ce fel de post-viață ar trebui să aibă un act de sprijin? Ce sfătuiți pentru cei care solicită sprijin?

Feedbackul periodic mereu motivează persoana care sprijină. Este important ca donatorul să vadă ce a devenit, ce a fost creat din sprijinul acordat. Sensibilitatea socială întotdeauna este dezvoltabilă.